STRUCTURÁL, -Ă, structurali, -e, adj. 1. (Adesea adverbial) Care aparține structurii, privitor la structură; care formează o structură. 2. (Chim.; în sintagma) Formulă structurală = formulă care reprezintă compoziția unei combinații și legătura atomilor ei în moleculă. – Din fr. structural. Vezi definitia »

DENTÁL², -Ă adj., s. f. (consoană) care se articulează prin atingerea dinților incisivi, superiori sau inferiori, cu vârful limbii. (< fr. dental) Vezi definitia »

TAL s.n. Organ vegetativ rudimentar al unor plante criptogame (alge, ciuperci etc.). // (Și în forma talo-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „ramură”. [< fr. thalle, cf. gr. thalos]. Vezi definitia »

ANTICLERICÁL, -Ă adj. Care este împotriva clerului. [Cf. fr. anticlérical]. Vezi definitia »

HEXAGONÁL, -Ă I. adj. în formă de hexagon. ♦ sistem ~ = sistem de cristalizare cu un ax de simetrie de gradul șase. II. s. f. convenție interstatală între șase țări. (< fr. hexagonal) Vezi definitia »