Definita cuvantului auxiliar
AUXILIÁR, -Ă adj. Care ajută la ceva, de ajutor; aflat pe plan secundar; ajutător. ♦ (gram.) Verb auxiliar = verb cu care se formează timpurile și modurile verbale compuse. ♦ (Mat.) Cu care se poate simplifica și rezolva o problemă mai ușor. // s.n. Ajutor, sprijin. [Pron. a-u-xi-li-ar. / cf. fr. auxiliaire, lat. auxiliaris < auxilium – ajutor].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu auxiliar
CONCORDATÁR, -Ă, concordatari, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. (Rar) De concordat. 2. S. m. și f. Comerciant insolvabil care a obținut un concordat (2). – Din fr. concordataire. Vezi definitia »
dogar, dogari s. m. (glum.) medic ortoped. Vezi definitia »
PERMISIONÁR, permisionari, s. m. (Livr.) Soldat aflat în permisie. [Pr.: -si-o-] – Din fr. permissionaire. Vezi definitia »
EXTRANUCLEÁR, -Ă adj. Din afara nucleului. [Pron. -cle-ar. / cf. fr. extranucléaire]. Vezi definitia »
păstrămár, păstrămári, s.m. 1. (reg. și fam.) persoană căreia îi place pastrama. 2. (înv. și reg.) pastramagiu. Vezi definitia »