SUPERIÓR, -OÁRĂ, superiori, -oare, adj. 1. Care ocupă un loc în spațiu deasupra altuia; de sus. ♦ (Muz.) Registru superior = registru care cuprinde sunetele cele mai înalte ale vocii sau ale unui instrument. ♦ (Despre cursul apelor curgătoare) Care se află mai aproape de izvor decât de vărsare. 2. Care are sau ocupă un rang sau o demnitate mai mare în raport cu altcineva. ♦ Ofițer superior = ofițer cu un grad înalt (de la maior în sus). Animal superior = animal care ocupă locul cel mai evoluat pe scara zoologică. Învățământ superior = treaptă a învățământului care urmează după învățământul liceal, cuprinzând universități și institute, în care se predau cunoștințe speciale, aprofundate, menite să formeze specialiști cu o înaltă calificare. (În vechea organizare a învățământului) Curs superior = ciclu de învățământ cuprinzând ultimele trei (sau patru) clase din cursul de șapte (sau de opt) ani ai liceului. ♦ (Substantivat) Calificativ atribuit unei persoane încadrate într-o ierarhie, în raport cu cei pe care îi are în subordine. 3. Care este de calitate mai bună; care se distinge de ceilalți prin merite deosebite. [Pr.: -ri-or] – Din lat. superior, fr. supérieur. Vezi definitia »

ONDULATÓR, -OÁRE I. adj. care se leagănă ca valurile. II. s. n. aparat pentru înregistrarea semnalelor telegrafice prin deviația unui ac indicator. (< fr. ondulateur) Vezi definitia »

CHEMORECEPTÓR s. m. terminație nervoasă sau organ de simț care înregistrează modificările chimice ale mediului extern sau intern. (< germ. Chemorezeptor) Vezi definitia »

LIMIVÓR, -Ă adj. 1. (despre animale acvatice) care se hrănește cu resturi organice conținute în mâlul de pe fundul apelor; pelofag. 2. (despre microorganisme) care trăiește în vasele sangvine ale unui animal, hrănindu-se cu conținutul lor. (< fr. limivore) Vezi definitia »

VÂNTIȘÓR s. n. Vântuleț. – Vânt + suf. -ișor. Vezi definitia »