METAFÍZIC, -Ă, metafizici, -ce, s. f., s. m., adj. 1. S. f. Parte a filozofiei având drept obiect cunoașterea absolută, studierea fenomenelor care nu pot fi percepute cu simțurile noastre, care depășesc cadrul experienței. 2. S. m. (Înv.) Metafizician. 3. Adj. Care aparține metafizicii (1), privitor la metafizică; care nu poate fi perceput cu simțurile noastre, depășind cadrul realității; conform cu principiile metafizicii (1) – Din gr. metafisikí, metafisikós, lat. metaphysica, germ. Metaphysik, metaphysisch, fr. métaphysique. Vezi definitia »

IATRALÍPTIC, -Ă adj. (despre metode terapeutice) care face ca medicamentele să pătrundă prin piele. (< fr. iatraliptique) Vezi definitia »

PARAFRÉNIC, -Ă, parafrenici, -ce, adj. (Med.) Referitor la parafrenie. – Din fr. paraphrénique. Vezi definitia »

YOGÍNIC, -Ă adj. v. yoghinic. Vezi definitia »

PITAGORÉIC, -Ă, pitagoreici, -ce, adj., s. m. 1. Adj. Care aparține curentului filozofic idealist și școlii de matematică din Grecia antică întemeiate de Pitagora, privitor la Pitagora, la școala sau la doctrina lui filozofică; pitagoric. 2. S. m. Adept al filozofiei și al școlii de matematică a lui Pitagora. [Pr.: -re-ic] – Din germ. pythagoreisch. Vezi definitia »