Definita cuvantului bacalaureat
BACALAUREÁT s.n. Examen general cu care se încheie cursurile liceului și după care este permisă intrarea la o facultate; titlu obținut de absolventul unui astfel de examen. // s.m. și f. Absolvent care a trecut examenul de bacalaureat. [Pron. -la-u-re-at, pl. -te. / < fr. baccalauréat].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu bacalaureat
ALGINÁT s.n. Fibră textilă artificială pe bază de alge marine. [< fr. alginate]. Vezi definitia »
NITRODERIVÁT s. m. compus organic obținut prin nitrare. (< germ. Nitroderivat) Vezi definitia »
SECERÁT, seceraturi, s. n. Acțiunea de a secera; seceriș (1), seceră (2). – V. secera. Vezi definitia »
imediat, in graiul crisan; sin.„mintenash”. Vezi definitia »
NEAUTOMÁT adj. v. TELEFONIST. Persoană care face serviciu la o centrală telefonică neautomată, stabilind legăturile telefonice. [DEX '98] Vezi definitia »