RITIDÓM s. n. strat de țesuturi externe moarte la arbori, care se exfoliază, formând scoarța. (< fr. rhytidome, gr. rhytidoma) Vezi definitia »

CACÓM, (1) cacomi, s. m., (2) s. n. (Înv. și reg.) 1. (Zool.) Hermină. 2. Blana acestui animal. – Tc. kakim. Vezi definitia »

GNATOSTÓM, gnatostomi, s. m. (La pl.) Subîncrengătură de vertebrate care au gura cu fălci mobile; (și la sg.) animal din această subîncrengătură. – Din germ. Gnathostomen, engl. gnathostoms. Vezi definitia »

Om care isi face laba; Onanist. Fut-in-manist. Vezi definitia »

ATERÓM s.n. Depozit de substanțe grase și de colesterol pe pereții vaselor sanguine. [Pl. -oame. / < fr. athérome]. Vezi definitia »