PÁRIA¹ s. m. 1. (În India, în concepția brahmanilor) Persoană care se află în afara castelor și care este lipsită de orice drepturi; p. ext. grup social din care face parte o astfel de persoană. 2. Fig. Persoană sau colectivitate urgisită, disprețuită, căreia nu i se recunoaște nici un drept. [Pr.: -ri-a] – Din fr., it. paria. Vezi definitia »

NISFIÁ, nisfiele, s. f. Monedă turcească de aur sau de argint, care a circulat și în țările române. [Pr.: -fi-a. – Var.: nisfeá, nésfie s. f.] – Din tc. nısfiye. Vezi definitia »

împovoiá, împovoiéz, vb. I (reg., înv.) 1. a împleti nuiele printre parii gardului. 2. a îndoi un lucru. Vezi definitia »

ÎNVĂPĂIÁ, învăpăiez, vb. I. Refl. A se aprinde ca o văpaie; p. ext. (despre fața omului) a se înroși (din cauza unui aflux de sânge). ♦ Fig. A se înflăcăra, a se entuziasma. [Pr.: pă-ia] – În + văpaie. Vezi definitia »

1.capetetenia deliilor; 2.(fig)curajos, viteaz, hotarat, vehement, furios. Vezi definitia »