CERDĂCÉL, cerdăcele, s. n. Cerdăcuț. – Cerdac + suf. -el. Vezi definitia »

HEPATOCÉL s.n. (Med.) Hernie a ficatului. [< fr. hépatocèle, cf. gr. hepar – ficat, kele – hernie]. Vezi definitia »

CROMÉL s. n. Aliaj de nichel (60-80 la sută), crom (16 la sută), fier (2 la sută) și mangan (1 la sută), rezistent, maleabil și ductil cu rezistivitate electrică și refractaritate mari, folosit pentru confecționarea rezistențelor electrice și a termocuplurilor (în asociere cu alumel). Vezi definitia »

CAIEȚÉL, caiețele, s. n. Diminutiv al lui caiet (1). [Pr.: ca-ie-] – Caiet + suf. -el. Vezi definitia »

ciurdél s.n. (reg.) dans țărănesc cu învârtituri iuți. Vezi definitia »