MENȘEVÍC, -Ă, menșevici, -ce, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adept al menșevismului. 2. Adj. Care ține de menșevism, privitor la menșevism. – Din rus. menșevik. Vezi definitia »

doméstic (doméstică), adj. – 1. (Despre animale) Care trăiește pe lîngă casă. – 2. Care este legat de casă. Lat. domesticus (sec. XIX). Este dublet neol. de la dume(t)nic, adj. dispărut (sec. XVII), și de la dumes(t)nic, adj. (domestic; blînd, liniștit; Bucov., fertil), care pare a fi rezultat al unei încrucișări cu sl. domaštinŭ (Cihac, II, 105; Pușcariu 556; Candrea-Dens., 522; REW 2732). – Der. domestici, vb. (a îmblînzi), din fr. domestiquer; dumesnici, vb. (a îmblînzi); dumes(t)nicie, s. f. (blîndețe); nedumes(t)nicie, (încăpățînare; posomoreală). Vezi definitia »

MALÉIC, -Ă, maleici, -ce, adj. (Chim.; în sintagmele) Acid maleic = acid obținut prin oxidarea benzenului, folosit în industria textilă și chimică la fabricarea uleiurilor. Anhidridă maleică = anhidridă obținută prin încălzirea acidului maleic, folosită în industria chimică. [Pr.: -le-ic] – Din fr. maléique. Vezi definitia »

MUZEOGRÁFIC, -Ă adj. Referitor la muzeografie. [< fr. muséographique]. Vezi definitia »

ANECDÓTIC, -Ă adj. Cu caracter de anecdotă. [Cf. fr. anecdotique]. Vezi definitia »