SUBIECTIVÍSM s. n. 1. Orientare, tendință în filozofie care neagă existența lumii exterioare, reducând realitatea la conștiința pe care subiectul o are despre aceasta. 2. (Rar) Subiectivitate. – Subiectiv + suf. -ism (după fr. subjectivisme). Vezi definitia »

PANLOGÍSM s. n. Doctrină filozofică după care raționalul și realul sunt noțiuni identice, relațiile logice reprezentând esența realității. – Din fr. panlogisme. Vezi definitia »

PUMNÍSM s. n. (Lingv.) Ciunism. – [Aron] Pumn[ul] (n. pr.) + suf. -ism. Vezi definitia »

MODERANTÍSM s.n. Atitudine și opinie de moderat, de moderație; politică bazată pe moderație. V. centrism. [< fr. modérantisme]. Vezi definitia »

ROUSSEAUÍSM [RU-SO-ISM] s. n. concepția lui Jean-Jacques Rousseau, care, pornind de la idealizarea naturii și a „stării naturale” a omului, pe care societatea și civilizația l-ar corupe, condamnă inegalitatea economică și politică, despotismul, susținând principiul întoarcerii la natură. (< fr. rousseauisme) Vezi definitia »