CLINOTERAPÍE s.f. Tratament al bolilor prin repaus la pat. [Gen. -iei. / < fr. clinothérapie, cf. gr. kline – pat, therapeia – tratament]. Vezi definitia »

LITOTRITÍE s. f. operație prin sfărâmarea calculilor vezicali. (< fr. lithotritie) Vezi definitia »

FALOCRAȚÍE, falocrațíi, s. f. Dominație socială, culturală sau simbolică impusă de către bărbați asupra femeilor. (cf. fr. phallocratie < gr. φαλλός = falus, penis + κρατός = putere, conducere) [TLF] Vezi definitia »

OSTEOMALACÍE s.f. (Med.) Înmuiere a scheletului produsă de decalcifiere (prin îmbătrânire). [Gen. -iei. / < fr. ostéomalacie, cf. gr. osteon – os, malakia – înmuiere]. Vezi definitia »

APOPLEXÍE, apoplexii, s.f. Pierdere bruscă a cunoștinței și a posibilității de mișcare, datorată în special unei hemoragii cerebrale. Vezi definitia »