puțuiálă, puțuiéli, s.f. (reg.) 1. lustruire a încălțămintei. 2. (fig.) ceartă, dojană. Vezi definitia »

AUTOGENÉZĂ s. f. 1. capacitate a unui organism vegetal de a se reproduce prin polenul propriu. 2. teorie potrivit căreia din materia organică poate lua naștere, în mod spontan, un organism viu evoluat; generație spontanee. 3. concepție în biologie care rezolvă unilateral problema dezvoltării în natura vie, absolutizând acțiunea factorilor interni ereditari și negând cu totul acțiunea mediului. (< fr. autogenèse) Vezi definitia »

-POIÉZĂ Element secund de compunere savantă cu semnificația „apariție”, „formare”. [Pron. -po-ie-. / < fr. -poïèse, cf. it. -poiesi]. Vezi definitia »

SMÍRNĂ¹ adv. În poziție de drepți; (stând) nemișcat, țeapăn (de frică, de respect). [Var.: smírna adv.] – Din rus. smirno. Vezi definitia »

AUTOCLÁVĂ, autoclave, s. f. 1. Vas închis ermetic, folosit la sterilizări, la efectuarea reacțiilor chimice etc. sub presiune. 2. Capac care închide ermetic un recipient dinspre interior și se menține închis prin presiunea din recipient. – După fr. autoclave. Vezi definitia »