MATERIALÍSM s.n. 1. Orientare în filozofie, opusă idealismului, care soluționează problema fundamentală a filozofiei, afirmând primordialitatea materiei, a existenței și caracterul secund, derivat, al spiritului, al conștiinței. ◊ Materialism dialectic = concepție filozofică a marxism-leninismului, care îmbină organic rezolvarea consecvent materialistă a problemei fundamentale a filozofiei cu dialectica; materialism istoric = parte integrantă a marxism-leninismului, având ca obiect societatea, legile generale și forțele motrice ale dezvoltării istorice; materialism mecanicist = filozofie materialistă care explică toate fenomenele prin analogie cu cele mecanice; materialism vulgar = curent din sec. XIX care, în esență, reduce întreaga realitate, inclusiv conștiința, la materie. 2. (Depr.) Interes exagerat pentru problemele materiale. [Pron. -ri-a-. / cf. fr. matérialisme, germ. Materialismus]. Vezi definitia »

ARIVÍSM s.n. Caracterul și atitudinea unui arivist. [< fr. arrivisme < arriver – a ajunge]. Vezi definitia »

IDONEÍSM s. n. Curent filozofic epistemologic relativist și neoraționalist care își confruntă permanent principiile cu experiența. – Din fr. idoneisme. Vezi definitia »

AUGUSTINÍSM s. n. doctrina augustinilor, care exaltă puterea grației divine, concilierea platonismului cu doctrina creștină și subordonarea filozofiei față de credință. (< fr. augustinisme) Vezi definitia »

CANIBALÍSM s.n. 1. Obicei al unor oameni sau animale de a-și mânca semenii; antropofagie. 2. (Fig.) Cruzime, sălbăticie, sete de sânge. [Cf. fr. cannibalisme]. Vezi definitia »