LÓJĂ s.f. I. 1. Fiecare dintre despărțiturile amenajate în jurul unei săli de spectacol, în care încap fotolii numai pentru un număr mic de spectatori. 2. Cameră în care stă portarul unei instituții în timpul serviciului. 3. (Determinat prin „masonică”) Unitate a unei asociații francmasonice. II. 1. Cavitate în floarea unei plante (unde se află ovulele sau polenul) sau în fructul ei (unde se află semințele). 2. Cavitate în care se află un organ sau altă formație anatomică. [Pl. -ji, -je. / < fr. loge]. Vezi definitia »

AFRICANÍSTICĂ s.f. Africanologie. [< germ. Afrikanistik]. Vezi definitia »

PUFĂITÚRĂ, pufăituri, s. f. Pufăit. [Pr.: -fă-i-] – Pufăi + suf. -tură. Vezi definitia »

VEIÓZĂ s. f. lampă mică de noapte, cu abajur. (< fr. veilleuse) Vezi definitia »

PLAFONIÉRĂ s.f. Lampă electrică fixată pe plafon, care luminează semidirect. [Pron. -ni-e-. / < fr. plafonnier]. Vezi definitia »