Definita cuvantului banderilă
BANDERÍLĂ s.f. Suliță cu un steguleț în vârf, pe care toreadorii o înfig în ceafa taurilor în luptele cu aceștia pentru a-i întărâta. [Cf. fr. banderille, sp. banderilla].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu banderilă
ALTÉȚĂ, altețe, s. f. (Adesea folosit ca formulă de adresare) Titlu dat principilor și principeselor dintr-o casă domnitoare; persoană care poartă acest titlu. – Din it. altezza, fr. altesse. Vezi definitia »
persoană care proiectează, derulează, evaluează și revizuiește activități teoretice și / sau practice și / sau programe de formare și de dezvoltare a competențelor profesionale Vezi definitia »
CONSONÁNTĂ s. f. consoană. (< germ. Konsonant) Vezi definitia »
INEFICIÉNȚĂ s. f. lipsă de eficiență. (< engl. inefficiency) Vezi definitia »
fulgoasă, fulgoase s. f. găină. Vezi definitia »