Definita cuvantului banderolă
BANDERÓLĂ s.f. 1. Steguleț (de lance, de catarg etc.). 2. Bandă de hârtie lipită în jurul unei cutii, unei cărți etc. ♦ Bandă de pânză care se poartă la braț ca semn de recunoaștere, pentru a arăta că cel care o poartă are anumite însărcinări etc. [< fr. banderole, it. banderuola].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu banderolă
MONOREFRINGÉNȚĂ s. f. proprietate a unei substanțe de a emite o singură rază refractată pentru fiecare rază incidentă. (< fr. monoréfringence) Vezi definitia »
FUSAIÓLĂ s. f. disc mic din lut ars sau piatră care se fixa la partea de jos a fuselor primitive pentru a le regla învârtirea. (< it. fusaiolo) Vezi definitia »
ROZÁSĂ s. f. 1. fereastră circulară, cu traforuri în piatră, caracteristică pentru catedralele gotice și așezată pe fațada lor. 2. ornament în formă de frunze așezate simetric și înscrise într-un cerc. (< fr. rosace) Vezi definitia »
MIELOMATÓZĂ s. f. boală caracterizată prin prezența de mieloame în oase. (< fr. myélomatose) Vezi definitia »
scăfíță, scăfíțe și scăfíți, s.f. (reg.) 1. vas de lemn în formă de cupă sau de ceașcă de mici dimensiuni, din care se bea. 2. (înv.) scafă mică; scăfiță (v.). 3. conținutul unei scăfițe; conținutul cu vasul respectiv. 4. căuș mic de lemn cu care se scoate apa din luntre. 5. sertar mic de masă; sertăraș. 6. o parte a morii de apă. 7. articulație. 8. numele a două specii de ciuperci necomestibile. Vezi definitia »