MÚGET, mugete, s. n. I. Strigăt prelung, caracteristic, scos de unele animale cornute; răget. II. P. anal. 1. Strigăt puternic, sfâșietor al omului; urlet, răcnet. 2. Șuierat puternic produs de unele mașini, sirene etc. 3. Zgomot puternic produs de vânt, de furtună, de ape etc.; vuiet, vâjâit. – Mugi + suf. -et. Vezi definitia »

FOTOTAPÉT s. n. tapet pe care este imprimată o imagine fotografică. (< foto¹- + tapet) Vezi definitia »

VAGONÉT s.n. Vagon mic care circulă pe o linie ferată îngustă, folosită mai ales la lucrări forestiere sau în fabrici, pe șantiere etc. [Var. vagonetă s.f. / < fr. wagonnet]. Vezi definitia »

METILVIOLÉT s. n. Substanță chimică folosită ca medicament antiseptic, antihelmintic și drept colorant în industria textilă și chimică. [Pr.: - vi-o-] – Din fr. méthylviolet. Vezi definitia »

BARBÉT s. m. Câine prepelicar cu părul lânos și creț, specializat în vânătoarea de baltă. – Fr. barbet. Vezi definitia »