Definita cuvantului oratoric
ORATÓRIC, -Ă, oratorici, -ce, adj. Care aparține oratorului sau oratoriei, privitor la orator sau la oratorie. – Orator + suf. -ic.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu oratoric
ARISTOTÉLIC, -Ă adj. propriu lui Aristotel. (< fr. aristotélique) Vezi definitia »
HAMITO-SEMÍTIC, -Ă adj. limbi ĕ = familie de limbi vorbite în nordul și estul Africii: berbera, egipteana, cușitica și limbile semitice. (< fr. hamito-sémitique) Vezi definitia »
HELIOTRÓPIC, -Ă, heliotropici, -ce, adj. (Biol.) Referitor la heliotropism; de heliotropism. [Pr.: -li-o-] – Din fr. héliotropique. Vezi definitia »
PÚDIC, -Ă adj. Plin de pudoare; candid, rușinos. [Cf. fr. pudique, lat. pudicus]. Vezi definitia »
CARÍC s.n. (Mar.) Încărcătură utilă a unei nave de comerț. [< it. carico]. Vezi definitia »