ev (-vi), s. m. – Perioadă din istoria omenirii cu anumite trăsături specifice. Lat. aevum. Este împrumut neol., este atestat din sec. XVII (Dosoftei); cf. L. Tamás, Magyar Nyelvőr, XXX, 243. – [art. 3215] Vezi definitia »

ev (livr.) s. n. / s. m., pl. évuri / evi Vezi definitia »

BOTEV, Hristo (1848-1876), poet și om politic democrat-revoluționar bulgar. Erou național al poporului bulgar. Conducător al mișcării de eliberare de sub stăpînirea otomană. A desfășurat o intensă activitate în cadrul emigrației bulgare din România (1867-1876), a organizat și a participat la răscoala antiotomană izbucnită în apr. 1876, în timpul căreia a fost ucis. Poeme de factură romantică („Haiducii”, „Hagi Dimităr”, „Spînzurarea lui Levski”, „,Mamei”). Vezi definitia »

LONGÉV, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care trăiește mult, cu viață lungă. [< lat. longaevus]. Vezi definitia »

ELÉV, -Ă s. m. f. 1. cel care învață într-o școală, care urmează o formă de învățământ mediu sau elementar. 2. discipol, adept, urmaș, învățăcel al unui maestru, al unei școli literare, doctrine etc. (< fr. élève) Vezi definitia »