Definita cuvantului beligerant
BELIGERÁNT, -Ă adj., s.m. și f. (Stat, națiune) care se află în război. [< fr. belligérant, cf. lat. belligerans < bellum – război, gerere – a purta].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu beligerant
EMULSIONÁNT s. m. emulgator. (< fr. émulsionnant) Vezi definitia »
DEZOLÁNT, -Ă, dezolanți, -te, adj. (Livr.) Care întristează, care mâhnește profund; jalnic, deprimant, dezolator. – Din fr. désolant. Vezi definitia »
DISENTIMÉNT s.n. (Rar) Deosebire de sentimente, de opinii. [< fr. dissentiment, cf. lat. disentire – a fi în dezacord]. Vezi definitia »
INTELIGÉNT, -Ă, inteligenți, -te, adj. Înzestrat cu inteligență; deștept, ager la minte, pătrunzător. ♦ Care denotă inteligență (1). – Din fr. intelligent, lat. intelligens, -ntis. Vezi definitia »
CONSIMȚĂMÂ'NT s. n. încuviințare, aprobare; asentiment. (după fr. consentement) Vezi definitia »