țúndră (-re), s. f. – 1. Haină groasă. – 2. Cîrpă. – 3. Femeie stricată, prostituată. Origine incertă. Se consideră drept der. din mag. condra, rut. cundra „cîrpă” (Tiktin; Candrea, Gáldi, Dict., 166), dar aceste cuvinte ar putea proveni din rom. Cf. țoandră; ar putea fi vorba de un cuvînt expresiv, cu același sens și fonetism ca buleandră, fleand(u)ră, handră. Hasdeu, Col. lui Traian, 1873, 218, se gîndea la un dacic *tunndra. Cf. țandără. Vezi definitia »

VEDRÍȚĂ, vedrițe, s. f. Diminutiv al lui vadră; vedrișoară. – Vadră + suf. -iță. Vezi definitia »

iápă, iepe s. f. (peior.) 1. femeie masivă. 2. prostituată. Vezi definitia »

SEMIPIRUÉTĂ s. f. jumătate de piruetă. (după fr. demi-pirouette) Vezi definitia »

CALCÍNĂ s. f. pulbere galbenă prin oxidarea unui amestec de cositor și plumb, la prepararea emailurilor de faianță și ca abraziv. (< fr. calcin) Vezi definitia »