ASCENDÉNȚĂ, ascendențe, s. f. Linie ascendentă de rudenie; familie din care se trage cineva, origine a cuiva. – Din fr. ascendance. Vezi definitia »

omul-orchestră expr. 1. om descurcăreț în orice împrejurare; om întreprinzător, priceput la toate. 2. clovn care cântă la mai multe instrumente o dată. 3. muzician care înregistreză un album în studio cântând la toate instrumentele (fără acompaniamentil altor instrumentiști). Vezi definitia »

HIDROSFÉRĂ s.f. Învelișul de apă al globului terestru. [< fr. hydrosphère, germ. Hydrosphäre < gr. hydor – apă, sphaira – sferă]. Vezi definitia »

GÁNGĂ s. f. partea sterilă dintr-un zăcământ mineral. (< fr. gangue) Vezi definitia »

VALSOTÉCĂ s. f. colecție de valsuri înregistrate pe discuri sau casete. (< vals + -tecă) Vezi definitia »