MIOPÍE s. f. 1. defect al cristalinului (II), care nu permite formarea imaginilor obiectelor îndepărtate pe retină, ci înaintea ei; miopism; hipometropie. 2. (fig.) lipsă de perspectivă. (< fr. myopie) Vezi definitia »

privighitoríe, privighitoríi, s.f. 1. (înv.) funcția, sarcina de privighetor, paznic, strajă, străjer, supraveghetor. 2. (reg.) subprefectură. Vezi definitia »

EOLOTROPÍE s. f. anizotropie. (< fr. éolotropie) Vezi definitia »

XENOGRAFÍE s.f. Procedeu de tipar pentru imagini folosind fenomenul de fotoconductibilitate, spre a evita contactul direct dintre forma de tipar și obiectul tipărit. (din fr. xénographie) Vezi definitia »

romníe s.f. (reg.) dans popular. Vezi definitia »