Definita cuvantului biclorură
BICLORÚRĂ s.f. Compus care conține doi atomi de clor. [< fr. bichlorure].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu biclorură
EXTRAVAGÁNȚĂ, extravaganțe, s. f. Purtare, ținută, atitudine ieșite din comun; faptă lipsită de judecată; excentricitate, ciudățenie, bizarerie. – Din fr. extravagance. Vezi definitia »
BABÁCĂ, babaci, s. m. (Reg.) Tată. ◊ Expr. Trai, neneaco, cu banii babachii = viață fără griji cu banii tatălui, p. ext., cu banii altuia. ♦ (La pl.) Părinți. [Var.: băbácă s. m.] – Ngr. babakas. Vezi definitia »
BÂRLĂDEÁNCĂ, bârlădence, s. f. Femeie născută și crescută în municipiul Bârlad. ♦ Locuitoare din municipiul Bârlad. – Bârlădean + suf. -că. Vezi definitia »
ínă, ine, s.f. (înv.) Fibră. Vezi definitia »
năvălitúră, năvălitúri, s.f. (înv.) năvală; atac, invazie. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z