TRÍPLEX s.n. 1. Ansamblu transparent compus din două foi de sticlă având la mijloc o foaie de acetat de celuloză. 2. Carton format din trei straturi de materiale fibroase. [< fr. triplex]. Vezi definitia »

REFLÉX, -Ă, reflecși, -xe, adj., s. n. I. Adj. (Fiziol.; despre acte sau mișcări ale organismului) Produs în mod spontan, independent de voință. ◊ Act reflex (și substantivat, n.) = reacție bruscă și automată a organismului animal sau uman la o modificare a mediului; răspuns secretor sau motor al organismului la acțiunea unei astfel de modificări. Reflex condiționat = reflex dobândit în cursul vieții, în urma asocierii repetate a unui excitant oarecare cu un excitant care provoacă un reflex înnăscut. Reflex necondiționat = reflex înnăscut. ♦ P. gener. Care reprezintă o reacție imediată, spontană. II. S. n. 1. Rază reflectată; sclipire, strălucire, lucire. 2. Fig. Oglindire, reflectare a unei stări de lucruri sau a unei stări sufletești. – Din fr. réflexe, lat. reflexus, germ. Reflex. Vezi definitia »

TELETÉX s. n. sistem de transmitere rapidă a documentelor în forma originală printr-un telex perfecționat. (< fr. télétex) Vezi definitia »

SÍMPLEX s. n. 1. sistem de telecomunicații care asigură legătura bilaterală simultană între două posturi. 2. tricot din urzeală cu aspect de față pe ambele părți. 3. (mat.) totalitatea părților unui ansamblu. ♦ metoda ~lui = procedură de calcul a programelor lineare. (< engl., lat. simplex) Vezi definitia »

ÁPEX s.n. 1. Punct către care se mișcă sistemul solar. 2. (Mat.) Creștet, vârf. ♦ Vârful unei formații anatomice. ♦ Extremitatea posterioară a cochilei gasteropodelor. 3. Bonetă a flaminilor la romani. ♦ Mitra vechilor regi și satrapi perși. [Pl. -xuri. / < fr., lat. apex]. Vezi definitia »