Definita cuvantului bifurcare
BIFURCÁRE s.f. Acțiunea de a bifurca și rezultatul ei; bifurcație. [< bifurca].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu bifurcare
ÎNSETÁRE s. f. (Rar) Faptul de a înseta; sete, însetoșare. – V. înseta. Vezi definitia »
CORIJÁRE s.f. Acțiunea de a (se) corija și (rar) rezultatul ei; corecție. [< corija]. Vezi definitia »
INVENTÁRE, inventări, s. f. Acțiunea de a inventa și rezultatul ei; născocire, scornire. – V. inventa. Vezi definitia »
bună stáre (stare bună) adj. + s. f. (totul este în ~) Vezi definitia »
LEPĂDÁRE, lepădări, s. f. (Pop.) Acțiunea de a (se) lepăda și rezultatul ei; părăsire; renegare. ◊ Lepădare de sine = renunțare la interesele sau la ideile personale (pentru binele obștesc). – V. lepăda. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z