Definita cuvantului fără
FẮRĂ, conj., prep. I. (Urmat de o propoziție circumstanțială de mod sau de un infinitiv care îi ține locul, are valoarea unei negații) A ascultat fără să răspundă nimic. ♦ (Urmat de o propoziție concesivă sau de un infinitiv care îi ține locul) Deși nu..., cu toate că nu... Fără să fie desăvârșit, e mulțumitor. 2. (Reg.; după negație, cu sens adversativ) Ci, dar. ♦ (Înv.; adverbial) Decât, (în) afară de...; exceptând pe... II. Prep. 1. (Introduce complemente circumstanțiale de mod și atribute, conținând ideea de excludere) Lipsit de... Om fără necazuri. ♦ (În legătură cu cuvinte care arată cantitatea sau măsura, indicând cât lipsește până la o măsură deplină) Este ora zece fără cinci minute. ♦ (În operații aritmetice de scădere) Minus, mai puțin. Patru fără doi. 2. (Introduce complemente circumstanțiale sociative negative) Pot eu să trăiesc și fără tine. ♦ (Introduce complemente circumstanțiale instrumentale negative) A scos cuiele fără clește. – Lat. foras „afară”.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu fără
LÚSTRĂ s. f. lampă ornamentală cu mai multe brațe, suspendată de plafon. (< fr. lustre, it. lustrino) Vezi definitia »
LAVÉTĂ s. f. cârpă de șters (motoarele, vasele de bucătărie etc.). (< fr. lavette) Vezi definitia »
rabáșcă s.f. (reg.) mistrie. Vezi definitia »
VARÓRĂ s.f. (Fiz.) Unitate de energie reactivă corespunzând puterii reactive de un var pe oră. [< fr. varheure]. Vezi definitia »
ZIMÁZĂ s.f. Enzimă care se găsește în drojdia de bere și care transformă zahărul în alcool și în bioxid de carbon. [< fr. zymase]. Vezi definitia »