catechísm (-me), s. n. – Expunere a principiilor religiei creștine. – Var. catehism, (înv.) catihis. Mr. catehisie. Lat. catechismus (sec. XVI), datorită predicatorilor Reformei (cf. DAR). Var. catehism se explică prin pronunțarea cuv. ngr. ϰατηχισμός; catihis provine direct din ngr. ϰατńχησις, sec. XVIII (Gáldi 162). – Der. catechiza, vb., din fr. catéchiser; catihet, s. m., din ngr. ϰατηχητńς; catehisi (var. catihisi), vb., din ngr. ϰατηχίζς; catihisie (var. catehisie), s. f. Vezi definitia »

TRITEÍSM s.n. Doctrină care susținea că trinitatea ar fi fost formată din trei persoane și trei esențe. [Pron. -te-ism. / < fr. trithéisme]. Vezi definitia »

PSEUDOETIMOLOGÍSM s.n. Sistem ortografic intermediar între cel etimologic și cel fonetic. [< pseudo- + etimologism]. Vezi definitia »

EXPANSIONÍSM s.n. Politică agresivă de exercitare a influenței politice și economice asupra unor țări străine în vederea acaparării prin forță de noi teritorii, noi colonii și piețe de desfacere. [Pron. -si-o-. / < fr. expansionnisme]. Vezi definitia »

HORAȚIANÍSM s. n. imitație a poeziei lui Horațiu, caracterizată prin intimitate, recluziune, meditație și somnolare la gura sobei. (< horațian + -ism) Vezi definitia »