HEMOTERAPÍE s.f. Tratament al unei boli prin transfuzii de sânge; hematoterapie. [< fr. hémothérapie, cf. gr. haima – sânge, therapeia – tratament]. Vezi definitia »

GLOBULINURÍE s. f. prezența globulinei în urină. (< fr. globulinurie) Vezi definitia »

INERȚÍE s.f. 1. Proprietate a corpurilor în virtutea căreia ele își păstrează starea de mișcare sau de repaus în care se află atâta timp cât nu sunt supuse acțiunii unei forțe exterioare. 2. Calitate a unor corpuri de a nu reacționa față de alte substanțe. ♦ (Med.) Inerție uterină = lipsă de contracție și de retractare a mușchiului uterin după naștere. 3. (Fig.) Înclinare către inactivitate; indolență, apatie. [Gen. -iei. / cf. fr. inertie, it. inerzia, lat. inertia]. Vezi definitia »

béstie (-ii), s.f. – Animal, vietate. It. bestia (sec.XIX). – Der. bestial, adj. și bestialitate, s.f., din fr. Vezi definitia »

HEBEFRENÍE, hebefrenii, s. f. Boală psihică, formă de schizofrenie, care apare la pubertate. – Din fr. hébéphrénie. Vezi definitia »