Definita cuvantului făta
FĂTÁ, pers. 3 fátă, vb. I. Tranz. (Despre animale mamifere) A naște, a face pui. – Lat. fetare.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu făta
REIMPORTÁ vb. tr. a importa din nou aceleași mărfuri care au fost exportate, fără nici un fel de prelucrări. (< fr. réimporter) Vezi definitia »
FLECTÁ vb. tr. a flexa. (< lat. flectere) Vezi definitia »
spăimîntá (-t, át), vb. – A speria. – Var. înspăimînta, înv. și Banat spămînta, speminta. Origine incertă. Se consideră der. din lat. *expavῑmentāre (Philippide, Principii, 99; Densusianu, Rom., XXXIII, 286; Pușcariu 1612; Candrea; DAR) sau expaventāre (Crețu 369; Tiktin; REW 3035); dar der. este dificilă și sard. spamenta, prezentat ca argument cu acest prilej, nu constituie un paralelism (Wagner 112). Alternarea rezultatului se atribuie prezenței lui spaimă. – Der. (în)păimîntător, adj. (oribil, teribil). Vezi definitia »
sedinta foto Vezi definitia »
CAROTÁ, carotez, vb. I. Intranz. (Franțuzism) A înșela, a extorca. ♦ (La biliard) A juca astfel încât să rămână adversarului o lovitură dificilă. – Din fr. carotter. Vezi definitia »