MEȘÍNĂ, meșine, s. f. Piele de oaie sau de capră, tăbăcită (folosită pentru căptușirea încălțămintei, a articolelor de marochinărie, la legătoria de cărți etc.). – Din tc. meșın. Vezi definitia »

RADIOCOMBÍNĂ s. f. combină muzicală cu un aparat de radio, un electrofon și un dulap pentru discuri. (< radio² + combină) Vezi definitia »

VOSCREÁSNĂ, voscresne, s. f. Cântare bisericească la utrenie, având ca temă Învierea lui Cristos. – Cf. rus. voskresenie. Vezi definitia »

ENCEFALOMIELÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a creierului și a măduvei spinării. [Pron. -mi-e-. / < fr. encéphalomyélite, cf. gr. enkephalos – creier, myelos – măduvă]. Vezi definitia »

MORGANÁTICĂ, morganatice, adj. (În sintagmele) Căsătorie morganatică = căsătorie între un bărbat dintr-o familie domnitoare și o femeie de rang social inferior. Soție morganatică = soție care a contractat o căsătorie morganatică și care nu beneficiază de toate drepturile acordate soțului. – Din fr. morganatique, lat. morganaticus. Vezi definitia »