ZONÁRE s. f. 1. împărțire a unui teritoriu în zone (de cultură, industriale, de locuit). 2. raionare. (< it. zonare) Vezi definitia »

AUTOACUZÁRE, autoacuzări, s. f. Faptul de a se autoacuza.[Pr.: a-u-to-a-] – V. autoacuza. Vezi definitia »

DECEREBRÁRE s. f. Îndepărtare a emisferelor cerebrale efectuată experimental pe animale, în scopul studierii funcțiunilor diferitelor părți ale creierului. – Cf. fr. décérébration. Vezi definitia »

REÎNCARNÁRE s. f. v. reincarnare. Vezi definitia »

UȘURÁRE, ușurări, s. f. Acțiunea de a (se) ușura și rezultatul ei. ◊ Loc. adv. Cu ușurare = împăcat sufletește, mulțumit. – V. ușura. Vezi definitia »