Definita cuvantului bornă
BÓRNĂ s.f. 1. Stâlp de marcaj din beton, din lemn etc., așezat la marginea drumurilor, de-a lungul unei frontiere etc.; piatră de hotar. 2. Piesă metalică care face legătura mașinilor sau a aparatelor electrice. [< fr. borne].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu bornă
MULSÚRĂ, mulsuri, s. f. (Reg.) Mulgere. – Muls1 + suf. -ură. Vezi definitia »
CONIRÓSTRĂ, conirostre, s. f. (La pl.) Familie de păsări cu ciocul gros, conic; (și la sg.) pasăre care face parte din această familie. – Din. fr. conirostre. Vezi definitia »
SUPTÚRĂ, supturi, s. f. (Pop.) Supt1. – Supt1 + suf. -ură. Vezi definitia »
ANGOÁSĂ s.f. 1. (Franțuzism) Neliniște, tulburare cauzată de o teamă puternică. ♦ Sentimentul înstrăinării omului în viziunea filozofiei existențialiste; conștiința condiției umane de ființă muritoare. 2. (Med.) Stare provocată de contracția regiunii epigastrice însoțită de mari dificultăți respiratorii și de tristețe excesivă. [< fr. angoisse]. Vezi definitia »
STĂNCÚȚĂ, stăncuțe, s. f. Pasăre de culoare neagră-cenușie, cu ciocul și picioarele negre, mai mică decât cioara; stancă, ceucă (Coloeus monedula). – Stancă + suf. -uță. Vezi definitia »