horodíncă s. f. – Dans tipic. Rut. horodjanka „orășancă” (DAR). Vezi definitia »

DIÓPTRICĂ s.f. Parte a opticii care studiază refracția luminii. [Gen. -cii. / < fr. dioptrique, cf. gr. dioptrikos < dia – prin, ops – ochi]. Vezi definitia »

SMUCEÁLĂ, smuceli, s. f. Smucitură. [Var.: smânceálă, smunceálă s. f.] – Smuci + suf. -eală. Vezi definitia »

COTÍGĂ, cotigi, s. f. 1. Căruță mică folosită la transportarea încărcăturilor ușoare. ♦ Car mare cu pereții metalici, întregi, folosit la transportul gunoaielor. 2. Fiecare dintre cele două roți, de mărime inegală, legate între ele printr-o osie, pe care se reazemă grindeiul plugului; teleagă, rotilă, [Var.: cotiúgă s. f.] – Din ucr. kotyha. Vezi definitia »

STRÁDĂ s.f. 1. Drum (pavat) care trece prin interiorul unui oraș, printre case etc. 2. Locuitorii unei străzi (1). [Pl. străzi, strade. / < it. strada]. Vezi definitia »