Definita cuvantului botriocefaloză
BOTRIOCEFALÓZĂ s.f. (Med.) Boală parazitară la om și la animale, produsă de botriocefal, caracterizată prin anemie și tulburări digestive. [< fr. bothriocéphalose].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu botriocefaloză
părechiúșă (= perechiușă) s. f. (pl. părechiușe) Vezi definitia »
scámă (-me), s. f. – Fibre de pînză uzată. – Mr. scamă. Lat. squama (Pușcariu 1540; REW 8199), cf. it. squama, prov., cat., sp., port. scama. – Der. scămos, adj. (fibros), ar putea reprezenta direct lat. squamōsus (Pușcariu 1541; REW 8202); scămoșa, vb. (a destrăma, a deșira o țesătură), din adj. precedent; scăma, vb. (a destrăma), cuvînt rar, puțin atestat, pe care Pușcariu 1539 și REW 8200 îl consideră derivat din lat. squamāre; descăma, vb. (a destrăma, a deșira), pe care Pușcariu 506 îl derivă din lat. *desquamāre. – Din rom. provine rut. skam (Miklosich, Wander., 19). Vezi definitia »
știoálnă (-ne), s. f. – 1. Baltă, bulboană. – 2. Galerie de mină. – Var. știolnă. Germ. Stollen, prin intermediul mag. stolna, rut. štolnja (Drăganu, Dacor., III, 709). Vezi definitia »
MIORLĂITÚRĂ, miorlăituri, s. f. Miorlăit'. ♦ Fig. Plâns, vorbire afectată. [Pr.: -lă-i-] – Miorlăi + suf. -tură. Vezi definitia »
VERÚCĂ s. f. excrescență papilară provocată de un virus; aluniță, neg. (< lat. verruca) Vezi definitia »