VERONÍCĂ¹ s.f. Plantă erbacee care crește prin pajiști și păduri, întrebuințată în medicină ca antiscorbutic, diuretic etc.; (pop.) iarba -șarpelui. [< fr. véronique]. Vezi definitia »

AGRIMENSÚRĂ s. f. tehnica măsurătorilor topografice și cadastrale simple ale terenurilor agricole. (< lat., it. agrimensura) Vezi definitia »

AEROGÁRĂ s. f. ansamblu de clădiri ale serviciilor unui aeroport. (< fr. aérogare) Vezi definitia »

LIDÍTĂ, lidite, s. f. 1. Exploziv fabricat pe bază de acid picric, folosit în mine. 2. Rocă sedimentară cu granulație fină, de obicei neagră-cenușie, alcătuită mai ales din cuarț și calcedonie. – Din fr. lyddite. Vezi definitia »

FALANGÉTĂ s. f. ultima falangă (II), care poartă unghia. (< fr. phalangette) Vezi definitia »