Definita cuvantului branșament
BRANȘAMÉNT s.n. Parte a unei conducte care leagă o conductă principală de una secundară. [Pl. -te. / < fr. branchement].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu branșament
îngropământ, îngropământuri, s.n. (înv.) 1. îngropare, înmormântare. 2. groapă, mormânt. Vezi definitia »
DECALVÁNT, -Ă, decalvanți, -te, adj. Care provoacă căderea părului. – Din fr. décalvant. Vezi definitia »
INTERMITÉNT, -Ă, intermitenți, -te, adj. Care încetează și reîncepe la anumite intervale, care acționează cu întreruperi; discontinuu. ♦ (Adverbial) Din când în când, la anumite intervale. – Din fr. intermittent, lat. intermittens, -ntis. Vezi definitia »
HIDRÁNT s.n. Dispozitiv de închidere și de deschidere a apei din conducte sub presiune, la care se pot adapta unul sau mai multe furtunuri. [Pl. -nte, -nturi, (s.m.) -nți. / < germ. Hydrant]. Vezi definitia »
BASTIMÉNT, bastimente, s. n. Navă (de război) de dimensiuni mari. – Din it. bastimento. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z