rășínă (rășíni), s. f. – Smoală, catran. – Mr. (a)rușină. Lat. resῑna (Pușcariu 1443, REW 7244), cf. alb. ršinë (Philippide, II, 652). – Der. rășinos, adj. (cu rășină), a cărui der. directă din lat. resῑnōsus (Pușcariu 1444) este incertă. Vezi definitia »

PARENÉZĂ s.f. (Rar) Discurs care preamărește virtutea; exortație. [Cf. fr. parénèse, gr. parainesis]. Vezi definitia »

kinetoterapeútă s. f., g.-d. art. kinetoterapeútei; pl. kinetoterapeúte. Vezi definitia »

POSTÚRĂ s. f. 1. atitudine, stare; poziție a corpului. 2. situație deosebită a cuiva (sau a ceva) la un moment dat. (< fr. posture, it. postura) Vezi definitia »

BÁNĂ, bane, s. f. Semn făcut din plută, tinichea etc. cu care pescarii marchează locul unde au pus carmacele. Vezi definitia »