Definita cuvantului briliant
BRILIÁNT s.n. 1. Diamant șlefuit în dublă piramidă, folosit ca podoabă. 2. Caracter de literă de trei puncte tipografice. [Pron. -li-ant, pl. -te, -turi, var. briant s.n. / < fr. brillant, engl. brilliant].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu briliant
ABSTINÉNT, -Ă s.m. și f. Om cumpătat, sobru la mâncare și mai ales la băutură; cel care se abține de la anumite plăceri, excese (mai ales sexuale). [Cf. fr. abstinent, lat. abstinens]. Vezi definitia »
COMBURÁNT, -Ă adj., s. m. (substanță) care degajă oxigen, permițând combustia. ( Vezi definitia »
CONCERTÁNT, -Ă adj. cu caracter de concert. ◊ simfonie ~ă = simfonie în care două sau mai multe instrumente au un rol dominant în orchestră; voce ~ă = voce cu caracter de virtuozitate solistică într-un ansamblu coral. (<fr. concertant) Vezi definitia »
DEPOZÁNT, -Ă s. m. f. 1. martor care depune mărturie în fața judecătorului. 2. depunător. (< fr. déposant) Vezi definitia »
COREFERÉNT, -Ă, coreferenți, -te, s. m. și f. Persoană care face un coreferat. – Co- + referent. Cf. (pt. sens) rus. sodokladcik. Vezi definitia »