OHRÉE s.f. (Bot.) Stipelă concrescută și membranoasă. [< germ. Ochrea, cf. lat. ocrea – jambieră]. Vezi definitia »

TEODICÉE s. f. Doctrină filozofică-religioasă care încearcă să demonstreze că existența răului, a nedreptății în lume nu infirmă bunătatea divină. [Pr.: te-o-di-ce-e] – Din fr. théodicée. Vezi definitia »

GENȚIANACÉE s. f. pl. familie de plante dicotiledonate erbacee, anuale sau perene, cu flori solitare sau grupate în raceme și cu corolă gamopetală: gențiana. (< fr. gentianacées) Vezi definitia »

-PNÉE Element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) respirație”. [Pron. -pne-e. / < fr. pnée, cf. gr. pneuma – aer]. Vezi definitia »

MIRTACÉE s. f. pl. familie de plante dicotiledonate, cu tulpina arborescentă: mirtul și eucaliptul. (< fr. myrtacées) Vezi definitia »