OFTICÓS, -OÁSĂ, ofticoși, -oase, adj. 1. (Adesea substantivat) Tuberculos, ftizic, atacat. ◊ Fig. Fără putere; slab, pipernicit, anemic. 2. (Fam.) Invidios. [Var.: oftigós, -oásă adj.] – Oftică + suf. -os. Vezi definitia »

AVANTAJÓS, -OÁSĂ adj. Care oferă un avantaj; convenabil, folositor. [Cf. fr. avantageux]. Vezi definitia »

ELOGIÓS, -OÁSĂ, elogioși, -oase, adj. Care elogiază, laudativ. [Pr.: -gi-os] – Din fr. élogieux. Vezi definitia »

CAMPOS (cuv. port) [cəmpuș] subst. Denumire braziliană a ținuturilor întinse de cîmpie, cu vegetație ierboasă de tip tropical (savană) printre care apar arbori și arbuști rari cu frunze căzătoare în perioada secetoasă. Vezi definitia »

ACADEMOS (în mitologia greacă), erou din Atica. A arătat Dioscurilor unde era ascunsă sora lor, Elena, răpită de Teseu. În grădina lui A. din apropierea Atenei, Platon și-a instalat școala sa folozofică, numită Academia. Vezi definitia »