TRÍNCĂ s. f. velă pătrată învergată la baza arborelui trichet. ◊ vergă de susținere a acestei vele. (< it. trinca) Vezi definitia »

PODÉSTĂ s.f. Platformă orizontală amenajată pe parcursul unei scări pentru odihnă și pentru a asigura accesul în încăperile unui etaj. [< germ. Podest]. Vezi definitia »

CÚBICĂ s.f. (Mat.) Curbă de gradul al treilea. [< fr. cubique]. Vezi definitia »

ȚĂNDĂRÍCĂ, țăndărele, s. f. Diminutiv al lui țandără; așchiuță, surcică. ♦ Fig. (și s. m.) Om mic de statură; copil. [Var.: (reg.) țăndurícă s. f.] – Țandără + suf. -ică. Vezi definitia »

SMÂRCÂIÁLĂ, smârcâieli, s. f. (Reg.) Smiorcăit¹. – Smârcâi + suf. -eală. Vezi definitia »