COACERVÁȚIE s. f. (Chim., Fiz.) Stare instabilă a unei soluții coloidale între starea de dizolvare și cea de precipitare. [Pr.: co-a-] – Din fr. coacervation. Vezi definitia »

PRĂFĂRÍE, (2) prăfării, s. f. 1. Cantitate mare de praf (1); colbărie, prăfăraie. 2. (Înv.) Loc unde se fabrica sau se depozita praful de pușcă. – Praf + suf. -ărie. Vezi definitia »

GASTRONOMÍE s.f. Arta de a prepara mâncăruri alese sau însușirea de a le aprecia valoarea. [Gen. -iei. / cf. fr. gastronomie, gr. gastronomia]. Vezi definitia »

AFONÍE s. f. (Rar) Boală care constă în pierderea glasului. – Fr. aphonie. Vezi definitia »

VISCOZIMETRÍE s. f. parte a fizicii cu măsurarea viscozității fluidelor. (< fr. viscosimétrie) Vezi definitia »