șindrár, șindráre, s.n. (reg.) acoperiș din șindrilă. Vezi definitia »

UZUFRUCTUÁR, -Ă, uzufructuari, -e, s. m. și f. Persoană care deține dreptul de uzufruct asupra unui bun. [Pr.: -tu-ar] – Din lat. usufructuarius. Cf. fr. usufruitier. Vezi definitia »

șar (șáruri), s. n. – 1. (Înv.) Culoare. – 2. (Bucov.) Arsenic. – 3. (Mold.) Linie, dungă, hotar. – 4. (Mold.) Renură, canelură, șanț. Sl. šarŭ „culoare” (Tiktin), cf. mag. sár. Ultimul sens se explică probabil prin linia de culoare cu care se indică traseul canelurii. Vezi definitia »

CONCENTRAȚIONÁR, -Ă adj. (Rar) Referitor la lagărele de concentrare. [Pron. -ți-o-. / < fr. concentrationnaire]. Vezi definitia »

rubár, rubáre, s.n. (înv.) comparație, confruntare (în legătură cu „a face”). Vezi definitia »