ERICACÉE s. f. pl. familie de plante dicotiledonate gamopetale: afinul, rododendronul și azaleele. (< fr. éricacées) Vezi definitia »

ONAGRACÉE s.f.pl. (Bot.) Familie de plante dicotiledonate dialipetale, având ca tip onagrul; (la sg.) plantă din această familie. [Pron. -ce-e, sg. invar. / fr. onogracées]. Vezi definitia »

TILIACÉE s. n. pl. familie de plante dicotiledonate lemnoase, rar erbacee: teiul. (< fr. tiliacées) Vezi definitia »

TRAHÉE, trahei, s. f. 1. Tub elastic fibros și cartilaginos, la oameni și la animale, care leagă laringele de bronhii și prin care circulă aerul necesar respirației din cavitatea bucală sau nazală în bronhii. 2. Fiecare dintre tubulețele subțiri, chitinoase, deschise la exterior și ramificate în corpul insectelor, păianjenilor și miriapodelor, care servesc drept organ de respirație. 3. Fiecare dintre vasele lemnoase în formă de tuburi capilare prin care circulă seva brută în interiorul plantelor superioare. [Pr.: -he-e] – Din fr. trachée. Vezi definitia »

HIPERICACÉE s.f.pl. (Bot.) Familie de plante dicotiledonate dialipetale, având ca tip sunătoarea; (la sg.) plantă din această familie. [Pron. -ce-e, sg. invar. / < fr. hypéricacées]. Vezi definitia »