BITÚMEN s.n. Material compus dintr-un amestec de hidrocarburi, provenit din transformarea naturală a rășinilor de plante și a cerii. [Pl. -nuri. / < lat. bitumen]. Vezi definitia »

TIOFÉN s.n. (Chim.) Substanță organică, cu însușiri asemănătoare benzenului, care se găsește în gudroanele de la distilarea cărbunilor de pământ. [< fr. thiophène, it. tiofene]. Vezi definitia »

-CRÉN elem. creno-. Vezi definitia »

CÁRPEN (lat. carpinus) s. m. Arbore din familia betulaceelor, înalt pînă la 28 m, cu frunze ovale dințate și cu flori grupate în amenți (Carpinus betulus). Lemnul c. este dens, rezistent și are o mare putere calorică. Crește în Europa și Asia Centrală. Vezi definitia »

pen’că conj. deoarece, căci Vezi definitia »