plastúră, plastúri, s.f. (reg.) grămadă de fân (care se poate încărca într-un car). Vezi definitia »

perúcă (perúci), s. f. – Acoperămînt al capului confecționat din păr, diferit coafat. It. perrucca, parrucca, fr. perruque. – Der. peruchier, s. m. (fabricant de peruci). Vezi definitia »

ARHITRÁVĂ s. f. 1. parte inferioară a antablamentului, care se sprijină pe capitelul coloanei; epistil. 2. (constr.) piesă de susținere verticală, din lemn. (< fr. architrave) Vezi definitia »

ORTORÓCĂ s. f. rocă metamorfică rezultată prin transformarea rocilor eruptive. (< engl. orthorock) Vezi definitia »

BANDÚRĂ², banduri, s. f. Instrument muzical ucrainean cu 8 până la 24 de coarde. – Ucr. bandura. Vezi definitia »