SINCÁRP, -Ă adj. (Bot.; despre gineceu; op. apocarp) Cu carpelele unite. [< fr. syncarpe, cf. gr. syn – împreună, karpos – fruct]. Vezi definitia »

EPICÁRP, (rar) epicarpuri, s. n. Membrană externă, subțire, constituită dintr-unul sau din două straturi de celule, care acoperă fructul unei plante; exocarp, pieliță. – Din fr. épicarpe. Vezi definitia »

ALOCÁRP, -Ă adj. care prezintă alocarpie. (< fr. allocarpe) Vezi definitia »

MONOCÁRP, -Ă, monocarpi, -e, adj. (Bot.; despre plante) Care înflorește și face fruct o singură dată în timpul vieții. – Din fr. monocarpe. Vezi definitia »

PODOCÁRP, -Ă I. adj. cu ovar pedicelat. II. s. m. arbore fructifer, ornamental, originar din America de Sud, Africa și Australia, cu frunze persistente și fructe drupe, de forma unor prune. (< fr. podocarpe, lat. podocarpus) Vezi definitia »