Definita cuvantului orbilă
ORBÍLĂ s. m. (Glumeț) Poreclă dată unei persoane care nu vede sau nu observă nimic în jurul său, care se împiedică de tot ce-i stă în cale, care este lipsită de spirit de observație. – Orb2 + suf. -ilă.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu orbilă
stávă, stáve s.f. 1. (înv. și reg.) herghelie de cai. 2. (reg.) loc îngrădit în care se țin vara caii, pentru a paște împreună. 3. (reg.) loc răcoros, mai ales cu umbră, unde se odihnesc noaptea sau ziua la amiază, vara, vitele, oile, caii; staniște, meriză, toriște. 4. (reg.) loc unde pasc caii. 5. (reg.) grămadă de snopi făcută pe câmp (formată din 13 snopi); pletiță, cârstă. Vezi definitia »
CRUPÁDĂ s. f. săritură a calului cu picioarele dinainte sub burtă. (< fr. croupade) Vezi definitia »
CIORCHÍNĂ s. f. v. ciorchine. Vezi definitia »
CAMBÚZĂ s.f. Magazie la bordul navelor în care se păstrează proviziile de alimente. [< fr. cambuse, cf. ol. kambuis]. Vezi definitia »
FOTOGRAVÚRĂ, fotogravuri, s. f. 1. Procedeu fotografic cu care se pot obține clișee în vederea imprimării planșelor în tipografie; gravură obținută prin acest procedeu. 2. Heliogravură. – Din fr. photogravure. Vezi definitia »