Definita cuvantului acest
acést, adj. și pron. – Aceasta, pron. f. (cu sens de neutru): după aceasta, apoi; afară de aceasta, pe deasupra, în plus. – Var. (Mold.) aest (înv.), cest. Mr. aestu, aistu, megl. țista, istr. țăsta. Forme ale adj. antepus: acest (f. această), gen. acestui (f. acestei); pl. acești (f. aceste), gen acestor. Ca adj. postpus și ca pron., i se adaugă -a enclitic, cf. acel. < Lat. *eccum istum (Pușcariu 11; Candrea-Dens., 103; REW 4553; DAR; cf. Sandfeld, Syntaxe, 154-9); cf. it. questo, v. fr. cest (fr. ce), v. sp. aquesto. Pentru -a, cf. acel. Der. acestași, adj. și pron. (acesta însuși), cu -și, cf. același; acestălalt, adj. și pron. (cestălalt), cf. Iordan, BF, VI, 150.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu acest
EPIFENOMENALÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al epifenomenalismului. (după fr. épiphénoméniste) Vezi definitia »
MONOIDEÍST, -Ă adj. care insistă asupra monoideismului unor stări de conștiință. (< fr. monoïdéiste) Vezi definitia »
HIDROCOLECÍST s. n. dilatare a vezicii biliare prin acumularea unui lichid seros. (< fr. hydrocholécyste) Vezi definitia »
NORD-VÉST s. n. Punct cardinal secundar situat pe direcția bisectoarei unghiului format de direcțiile nord și vest; parte a globului pământesc, a unui continent, a unei țări etc. așezată între nord și vest. – Din germ. Nordwest. Vezi definitia »
PUSEÍST, -Ă adj. Referitor la puseism. // s.m. și f. Adept al puseismului. [< fr. puseyiste]. Vezi definitia »